Timișorenii vor avea parte în următoarele zile de două noi volume care tratează amănunte mai puțin cunoscute din istoria Timișoarei și a Banatului, ori sunt prezentate într-o manieră inedită.
În 11 aprilie, de la ora 18:00, Smaranda Vultur lansează la librăria „La două bufnițe” cartea „Francezi în Banat, bănățeni în Franța”, în care autoarea prezintă aducerea unor coloniști de origine franceză în Banat și reîntoarcerea urmașilor acestora în Franța. Habsburgii au întemeiat în Banat patru sate cu coloniști aduși din sate aflate în Lorena, Alsacia sau Luxemburg, Tomnatic fiind singurul aflat astăzi în Banatul românesc. Germanizați treptat, urmașii primilor coloniști și-au redescoperit originea franceză la sfârșitul primului război mondial, când și-au maifestat dorința de a fi considerați un grup etnic distinct și au obținut extrase după foile matricole existente, care i-au ajutat să-și declare originile franceze. La Tomnatic a existat și o bucătărie specific franceză, cu mâncăruri mai puțin obișnuite în mediul rural, precum salata boeuf, ouăle umplute, Khalet-ele (clătite) – de la franțuzescul „galette” sau picioarele de broască pané, o delicatesă locală obișnuită în vremurile în care mlaștinile din jurul satului erau pline de broaște. În timpul celui de-al doilea război mondial, șvabii de origine franceză au fost încurajați să nu se supună ordinelor naziștilor, să nu se înroleze în armata germană și să îngreuneze activitatea Grupului Etnic German și al Waffen SS, refuzul lor atrăgând numeroase persecuții din partea germanilor. În ianuarie 1945, când a început deportarea etnicilor germani în Uniunea Sovietică, mulți dintre cei care dețineau certificatele de etnic francez au scăpat iar în anii care au urmat, mai mulți bănățeni de origine franceză au conlucrat pentru a salva cât mai mulți conaționali de pericole similare, o vreme s-a reușit întârzierea exproprierii bunurilor lor, dar după alegerile trucate din 1946, abdicarea forțată a Regelui Mihai și instaurarea republicii, relativa toleranță de care s-au bucurat locuitorii de origine franceză a luat sfârșit și tot mai mulți au început să emigreze.
La Viena se organizase un comitet al francezilor din Banat care a luat legătura cu autoritățile franceze pentru a-i sprijini pe descendenții coloniștilor de origine franceză care ajunseseră în Banat în timpul colonizării tereziene și doreau acum să se reîntoarcă în Franța. Consiliul de Miniștri al Franței, al cărui președinte la vremea respectivă era Robert Schuman, cel care, ca ministru de externe, avea să fie și unul din fondatorii Comunității Europene a Cărbunelui șii Oțelului, devenită ulterior Uniunea Europeană, și-a dat acceptul de a-i primi pe refugiații din Banat, care, după aproape două secole s-au văzut nevoiți să retrăiască aventura colonizării, de data aceasta în sens invers, și s-au întors în locurile de baștină, în condiții la fel de vitrege și nesigure. Cartea Smarandei Vultur le spune povestea, bazată în bună parte pe mărturiile celor plecați dar și a celor rămași, pe imagini și documente care reconstituie un fragment de antropologie istorică și culturală.
Infocentrul turistic de pe strada Alba Iulia găzduiește în 14 aprilie, de la ora 18:00, lansarea în limba română a volumului „Timișoara. Scurtă istorie a orașului”, semnată de Konrad Gündisch și Tobias Weger, istorici specializați în istoria Europei Centrale și de Sud-Est. Lansată inițial în limba germană la începutul anului 2023, când Timișoara a deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii, cartea de peste 170 de pagini, elaborată în cadrul Institutului pentru Cultura și Istoria Germanilor din Europa de Sud-Est din München și publicată la editura Friedrich Pustet din Regensburg, a fost distribuită în librării din Germania, contribuind la promovarea Timișoarei pe piața germanofonă.
Deoarece numărul de locuri este limitat, participarea se face pe bază de înscriere prealabilă AICI.
