Reprezentanții Fundației Culturale “Silviu Oravitzan” au lansat calendarul ilustrat de artă ce cuprinde imagini cu lucrări din opera artistului Silviu Oravitzan la Muzeul Național al Banatului, în spațiul de la Bastionul Maria Theresia, în cadrul expoziției permanente “Spațiile Oravitzan”.
„Ediția I
De ce un calendar? De ce un calendar ilustrat? De ce un calendar ilustrat cu imagini ce reprezintă opera
unui mare artist? La toate aceste întrebări am încercat să avem răspuns în dialogurile avute de maestrul Silviu Oravitzan cu membrii structurii de conducere ai Fundației Culturale „Silviu Oravitzan”.
Însăși istoria calendarului este o poveste interesantă care reflectă preocupările omenirii de a înțelege și
organiza timpul în funcție de fenomenele naturale. Fazele lunii, mișcarea soarelui sau ciclurile anotimpurilor au fost în principal elementele ce au stat la baza diferitelor forme de calendare încă de la începuturile istoriei cunoscute. Egiptenii, care au creat unul dintre primele calendare, se bazau pe ciclul anual al inundațiilor Nilului și pe apariția stelei Sirius, babilonienii foloseau un calendar lunar de 354 de zile, calendarul chinez include cicluri complexe, precum cei 12 ani asociați semnelor zodiacale chinezești iar calendarul mayaș combina cicluri solare, lunare și venusiene. Mai apoi au fost dezvoltate calendarele iulian și gregorian, acesta din urmă fiind și cel care a fost adoptat de cele mai multe comunități la nivel global.
Ideea de a adăuga ilustrații la calendare a apărut în perioada medievală, odată cu dezvoltarea tiparului.
În Evul Mediu calendarele erau strâns legate de practicile religioase, un exemplu în acest sens fiind Books of Hours care conțineau imagini legate de fiecare lună sau de fiecare anotimp. Din acea perioadă avem și unul dintre cele mai cunoscute calendare, ilustrat cu imagini superbe, Les Très Riches Heures du Duc de Berry, creat de frații Limbourg. Primele calendare ilustrate produse în serie conțineau imagini simple legate de astronomie, de zodii sau, cum menționam, imagini religioase. Mai aproape de zilele noastre, în secolul XIX, calendarele ilustrate au devenit tot mai populare și artiști celebri, cum ar fi Alphonse Mucha, au creat calendare cu estetica Art Nouveau, ducând un banal calendar înspre o lucrare de artă în sine.
Cele mai celebre calendare ilustrate îmbină funcționalitatea cu arta, devenind simboluri ale culturii și
ale epocilor în care au fost create. Calendarul Alphonse Mucha, deja amintit, este un astfel de reper. De-a lungul timpului, mai multe calendare ilustrate au devenit celebre, fie datorită lucrărilor de artă reprezentate, fie prin impactul cultural și societal. Calendarul Pirelli, lansat în 1964 și produs de compania italiană cu același nume, este cunoscut pentru fotografiile sale artistice, uneori provocatoare. Fotografi celebri – Richard Avedon sau Helmut Newton, au lucrat la aceste calendare considerate adevărate simboluri ale modei și artei fotografice contemporane.
În seria calendarelor celebre mai putem include și calendarele Coca-Cola. Acestea au adus ceva nou în peisajul publicității – imagini colorate, peisaje, oameni veseli dar și imagini reprezentative pentru cultura americană. Moș Crăciun, și imaginea sa, a devenit foarte popular în toată lumea grație calendarelor Coca-Cola. Tot în această categorie, dar mai aproape de zilele noastre, putem plasa și calendarul Lavazza, lansat în anul 1993, la care au lucrat Annie Leibovitz sau David LaChapelle.
Pe lângă cele menționate deja mai putem adăuga și proiectele inspirate din picturile unor artiști celebri
precum Van Gogh, Monet, Klimt, Picasso sau calendarul Taschen, al editurii cu același nume. Calendarele
ilustrate de artă continuă, în ciuda trecerii timpului, să fie apreciate pentru frumusețea și rafinamentul lor și devin elemente de colecție.
Ținând cont de toate cele menționate aș concluziona spunând că acest calendar care a beneficiat de
fotografiile realizate de către Milan Șepețan și Andrada Pecican, după lucrări sau fragmente de lucrări care se regăsesc în expoziția permanentă „Spațiile Oravitzan” (îngrijită și susținută de către Claudiu Ilaș) și inspirat puse în cadru de către Camil Mihăescu după conceptul generat de maestrul Silviu Oravitzan, are și el toate șansele de a se încadra și de a fi considerat ca o mică lucrare de artă ce trebuie să se regăsească pe peretele fiecărui iubitor de artă. Perioada sărbătorilor, când lansăm acest produs artistic, scoate în evidență simbioza dintre spiritul sărbătorilor și opera lui Silviu Oravitzan și ne îndeamnă pe toți înspre un n 2025 plin de speranță și plin de lumina cunoașterii”, a spus Octavian Mădălin Bunoiu, președintele Fundației Culturale „Silviu Oravitzan”.
